Acoperisul este un element constructiv cu rol esential in protejarea unei locuinte. Acesta protejaza casa de intemperii, de frig sau caldura.
Rolul acoperisului
Principalul rol al acoperisului este protectia impotriva precipitatiilor.
- Izolarea impotriva intemperiilor
- Izolare fonica
- Drenajul apei de ploaie
- Energetic (cu panouri solare)
- De iluminare (iluminatoare)
Cel mai important aspect al unui acoperis il reprezinta rezistenta.
Elementele urmărite în realizarea proiectului unui acoperiș sunt:
- materialele
- construcția
- durabilitatea
- siguranta la foc
Elementele componente ale unui acoperis
- Sarpanta
- Invelitoare
- Elemente de fixare
- Elemente de scurgere a apei (burlane, jgheaburi, etc..)
Sarpanta
Sarpanta este practic structura pe care se sprijina acoperisul. Ea poate fi realizata din lemn, fier sau beton armat.
Sarpanta trebuie sa fie suficient de rezistenta incat sa reziste atat la vanturi puternice cat si la incarcari cu zapada
Sarpanta are in componenta urmatoarele elemente:
- capriori
- cosoroabe
- coama
- dolie
- grinzi
- pene
- clesti
- contravantuiri
- stalpi
- popi de sustinere
- astereala
Dimensiuni orientative:
Denumire | Sectiune (cm) |
Popi | 10×10 – 10×12 |
Pene | 12×16 – 16×22 |
Scaune sub pene | 12×12 – 14×14 |
Pana de coama | 12×12 |
Grinda in consola | 12×16 – 14×16 |
Cleste dublu | 3×15 (doua bucati) |
Capriori | 10×14 |
Contravantuiri | 4×6 – 8×14 |
Grinzi de planseu | 16×22 – 24×32 |
Capriori de colt | 14×18 – 16×20 |
Capriori de dolie | 14×20 – 16×22 |
Capriorii
Capriorul este elementul de baza al structurii de sustinere. De obicei acesta are o sectiune patrata sau dreptunghiulara.
Capriorii reprezinta “coastele” acoperisului.
Capriorii sunt asezati pe reazeme. La coama acoperisului capriorii se reazema pe o grinda orizontala numita pana de coama iar in zona streasinei se reazema pe o grinda de lemn orizontala denumita cosoroaba.
Fixarea capriorului pe cosoroaba se face cu cateva cuie.
Cosoroaba
Cosoroaba reprezinta o grinda de lemn asezata perimetral peste peretii casei spre exterior.
Rafalele de vant, tornadele care au inceput sa apara si la noi cu intensitati din ce in ce mai mari sunt factorii principali ce cauzeaza smulgerea acoperisului. Rezistenta intregii structuri a acoperisului depinde de sistemul de ancorare al grinzilor pe cosoroaba.
Coama
Este punctul cel mai inalt dintr-un acoperis. Coama unui acoperis reprezinta zona de intalnire a doua planuri opuse ale invelitorii.
Elementul de baza la realizarea coamei de acoperis il reprezinta tigla de coama.
Pana de coama ajuta la montarea capriorilor la distanta egala intre ei si la asezarea acestora intr-un plan cat mai perfect.
Dolia
Dolia se monteaza la intersectia dintre doi versanti ai acoperisului cu rolul de a prelua apele pluviale si a le duce catre jgheab. Elementele de dolie se aseaza peste sipcile orizontale si se fixeaza cu cleme.
Tigla metalica nu se fixeaza la dolie cu suruburi.
Grinzile
Montarea grinzilor reprezinta primul pas la realizarea acoperisului. Acestea se amplaseaza pe conturul casei si au ca scop realizarea structurii de acoperis.
Pane
Panele sunt elemente de sprijin intermediar pentru capriori. Ele se afla la jumatatea distantei dintre cosoroaba si coama.
Clesti
Un cleste este compus din doua scanduri de lungimi identice care se fixeaza de o parte si de alta a unui ansamblu de grinzi din lemn cu scopul de a mari stabilitatea acestui ansamblu.
Contravantuiri
Contravantuirile sunt elemente de constructie de forma unor grinzi cu zabrele si au rolul de a prelua fortele orizontale ale presiunii (vant sau cutremur).
Astereala
Astereala este invelisul din scandura al acoperisului si are rol de element portant al invelitoarei. De obicei astereala este realizata din scanduri de brad sau alte esente moi cu grosime de 2 – 2,5 cm.
In cazul invelitorilor din tabla se lasa un mic spatiu intre scanduri (cca. 1 cm) pentru a permite circulatia aerului sub invelitoare in scopul ventilarii.
Invelitoarea acoperisului
Acoperisul poate fi acoperit cu tigla, tabla, sindrila, carton asfaltat, etc.
Etape de montaj a invelitorii
- construirea sarpantei sau reparatia celei existente
- montarea membranelor hidroizolante
- montarea sistemului suport pentru invelitori de tigla ceramica sau tabla
- montajul elementului ales pentru invelitoare
- montarea doliilor
- montajul de ferestre sau luminatoare
- montarea jgheaburilor si burlanelor
- izolarea cosurilor, a gurilor de aerisire, stalpi, etc..
Tigla ceramica
Tigla traditionala este produsa din argila turnata in diferite forme si apoi arsa in cuptoare. Ca forma tigla este de trei tipuri: tigla-solz, tigla cu falt si olane.
Tigla din beton
Tigla din beton este facuta din ciment si nisip. Logic!
Prin incorporarea unor pigmenti ce pot avea diferite culori se obtin nuantele dorite.
La aceeasi dimensiune, tigla de beton are greutatea aproape dubla fata de tigla ceramica!
Pe piata româneasca firma Bramac reprezinta cel mai important producatator de tigla din beton.
Tigla metalica
Tigla metalica copiaza designul tiglei cu falt. Pe piata româneasca un distribuitor reprezentativ este EURO TIGLA cu sediul in Constanta.
Accesorii pentru tigla metalica:
- profil acoperire pazie
- banda de etansare
- dolie de perete
- cornier de margini
- capac de coama
- sort streasina
- sort rupere panta verticala
- sort rupere apa
- semicoama
- glaf perete calcan
- bordura fronton
- opritor zapada
Tabla
Tabla poate fi folosita atat ca element de baza pentru invelitoare cat si ca material auxiliar necesar la finalizarea invelitorilor din tigla sau placi ondulate.
Tabla galvanizata este tabla de otel supusa unui procedeu electrochimic de protectie (anticoroziune). Stratul de protectie este de cele mai multe ori zincul.
Tabla lisa trebuie montata pe o suprafata solida datorita lipsei portantei.
Tabla cutata
Aceste profile din tabla au o autoportanta mai mare decat foile simple de tabla. Tabla cutata poate fi montata pe sipci distantate la 35 – 40 de cm.
Un avantaj al tablei cutata il reprezinta montajul deosebit de simplu.
Jgheaburi si Burlane
Jgheaburile de colectare a apei pluviale au rol principal in directionarea apei cat mai departe de baza constructiei.
Infiltrarea apei la baza unei locuinte poate duce la daune ireparabile.
Sistemul de drenare a apei de pe acoperis este compus din urmatoarele elemente:
- capac de jgheab
- elemente de jgheab
- coltare interioare
- coltare exterioare
- carlige de jgheaburi
- bratari de jgheab
- bratari de burlan
- racorduri jgheab-burlan
- coturi de 90°
- coturi de 60°
Tipuri de acoperis
Acoperisul in doua ape
– este usor de realizat
– costuri reduse datorita simplitatii
– ofera un spatiu generos pentru mansardare
– zapada si ploaia se scurg usor
Acoperisul cu o apa
– se intalneste foarte rar
– este cel mai simplu tip acoperis
– la acest tip e nevoie de o termoizolare adecvata
Acoperisul in patru ape:
– este mai stabil decat acoperisul in doua ape
– solutia este adecvata zonelor cu ploi si ninsori abundente deoarece apa se scurge in patru jgheaburi separate
– realizarea sa este mai costisitoare datorita complexitatii
Acoperis tip terasa
Este un acoperis plat, fara pante de scurgere
– acoperisul poate fi transformat intr-o terasa in aer liber
– scurgerea apei se realizeaza mai greu
Acoperis verde
Este un acoperis format din vegetatie si pamant asezat peste o membrana hidroizolatoare
– acest tip de acoperis are nevoie de o structura deosebit de solida
– complexitatea acestui tip ridica costul de realizare
– ofera un aspect rustic locuintei
Materiale folosite la acoperis
Pentru șarpantă:
- lemnul;
- oțelul;
- betonul armat.
Pentru învelitoare:
- țiglă metalică
- țiglă ceramică
- plăci de ardezie
- azbociment
- beton
- șindrilă de lemn sau de asfalt,
- oțel
- plăcile de zinc sau în unele țări plăci de plumb
- cuprul, care după câțiva ani primește o tentă verzuie sau se înnegrește
- aurul, folosit pentru acoperirea unor catedrale sau biserici
- tabla ondulată
- fibro-ciment
- materialele plastice (fibre sintetice)
- bitumul sau asfaltul (aplicat la 500° C, sub formă lichidă)
- membrane elastomer (sudate la flacără, bitum în rulouri)
- EPDM (membrană de cauciuc)
- PVC
- termoplastic poliolefină (TPO)
- Ethylene Copolymer Bitumen (ECB), membrană compatibilă cu bitumul, fără plastifianți sau halogenați
- Etilen-acetat de vinil (EVA)
- paie
- stuf
Constructia acoperisului
Din punct de vedere tehnic, constructia acoperisului presupune trei grupe de lucrari:
- ancorarea structurii acoperisului la constructie
- realizarea structurii
- invelirea acoperisului
Ancorarea acoperisului
Ancorarea acoperisului are o importanta deosebita mai ales in timpul furtunilor. Acoperisurile slab ancorate pot fi smulse, prabusindu-se langa cladire sau avariind cladirile invecinate.
Structura acoperis
Structura spatiala a acoperisului are in componenta grinzi si capriori si asigura stabilitatea acoperisului la actiunea factorilor externi : greutatea zapezii, forta vantului sau solicitari in caz de seism.
[sc_fs_multi_faq headline-0=”h2″ question-0=”Din ce este compus un acoperis?” answer-0=” SarpantaInvelitoare
Elemente de fixare
Elemente de scurgere a apei (burlane, jgheaburi, etc..)” image-0=”” headline-1=”h2″ question-1=”Din ce este compusa sarpanta?” answer-1=”1. coama
2. dolie
3. grinzi
4. capriori
5. pene
6. contravantuiri
7. cosoroabe
8. stalpi
9. popi de sustinere
10. astereala” image-1=”” count=”2″ html=”true” css_class=””]
ce reprezinta “structura portanta a acoperisului”?
Reprezinta dulgheria si structura acestuia .