Apa pe care o bem este importanta pentru sanatatea noastra si precum si alegerea locurilor de unde o procuram. Compozitia ei poate sa difere in functie de locul de unde este extrasa si de tratamentul sau ulterior.
Intre elementele existente este si arsenicul care are cantitati mai mici sau mai mari. Iata ce este arsenicul si cum putem sa aflam cantitatea sa din apa potabila:
Ce este arsenicul?
Arsenicul este un element gasit natural peste tot pe suprafata pamantului. El se gaseste in apa, aer, mancare, sol. De asemenea sunt doua forme de arsenic despre care se vorbeste: arsenicul organic si cel inorganic.
Oamenii de stiinta, pediatrii si persoanele care se ocupa de sanatatea populatiei sunt semnificativ ingrijorati de efectele pe termen lung ale expunerii la arsenic, mai ales in ceea ce priveste copiii mici, sugarii.
Acestia observa ingerarea prin apa si anumite tipuri de mancare, precum cele legate de preparate cu orez, mai ales in perioadele de dezvoltare.
Pe langa arsenul prezent in roci o parte semnificativa se poate genera din surse antropice cum sunt exploatarile miniere, procesarea sticlei, fabricarea insecticidelor, pesticidelor.
Indiferent de sursele care genereaza arsen (naturale sau antropice), acesta ajunge in apa subterana sau cea de suprafata, suferind o serie de procese fizice, chimice si biologice cum ar fi: reactii de oxido-reducere, complexare si/sau biotransformari.
Unde se gaseste arsenicul in jurul nostru?
Arsenicul este un element gasit peste tot. El se gaseste in apa, care ajunge sa aiba arsenic din cauza rocilor de la baza extractiei si a pamantului, se gaseste in pesticide si in conservantii folositi pentru mancare, in tutun. De asemenea se raspundeste in aer prin eruptii vulcanice si procedeele miniere.
Cel mai adesea ajunge in organismul uman atunci cand mancam sau bem apa.
Tarile cu exces si care sunt considerate a fi in risc mai mare sunt China, Vietnam, SUA, Taiwan, India, Chile, Bangladesh.
In Europa, probleme legate de concentratia arsenului din apele potabile s-au remarcat in majoritatea localitatiilor din Irlanda unde concentratia de arsen din apele subterane depaseste atat concentratia maxim admisa irlandeza (7,5 μg∙L-1), cat si cea reglementata de OMS.
Apele cele mai bogate in arsen din Romania au fost identificate pana acum in zona Saru Dornei (judetul Suceava, in apropiere de Vatra Dornei) si in Campia de Vest.
La Saru Dornei, unde a fost si o fabrica de imbuteliere a apei minerale, s-au gasit in unele izvoare de apa minerala concentratii ale arsenului de peste 2 mg∙L-1, valori care depasesc de 40 de ori limita internationala admisa.
Cea mai importanta zona sub aspectul amenintarilor la adresa sanatatii populatiei, este insa Campia de Vest, unde apele subterane cu concentratii mai mari de arsen fiind prezente pe arii extinse, in principal pe teritoriul judetelor Timis, Arad si Bihor.
Arsenicul si apa potabila
Arsenicul se ingereaza cel mai adesea prin apa potabila.
Arsenicul este fara miros, fara gust si nu se simte in nici un fel atunci cand este baut. De aceea este periculoasa cresterea nivelului pentru populatie. Astfel ca sunt necesare masuri speciale.
Cum se poate afla nivelul de arsenic dintr-o apa?
Pentru ca nu are miros sau gust, ori culoare, cel mai simplu si sigur mod de a afla nivelul de arsenic este testarea prin metode specifice.
Apa este dusa la un centru care verifica nivelul de arsenic existent. Sunt zone din Bangladesh unde a fost descoperit un nivel de 3000 de unitati pe bilion, ceea ce depaseste cu mult nivelul de 10 unitati admis maxim.
Cum se poate indeparta arsenicul din apa?
Nu este recomandat sa incercati sa faceti acest lucru. Astfel ca nu puteti sa il indepartati, iar daca incercati sa puneti clor sau alte substante, nu veti reusi decat sa stricati si mai mult calitatea apei pe care o beti.
Nici atunci cand fierbeti apa nu se va micsora nivelul de arsenic din apa.
Singura optiune ramane filtrarea prin osmoza inversa.
Singurele metode de a contracara efectele contaminarii cu arsen sunt: inlocuirea surselor de apa cu unele nepoluate sau indepartarea arsenului din apa inainte de consum.
Utilizarea surselor de ape de mare adancime sau a celor de suprafata este costisitoare si este o solutie pe termen scurt pentru populatia din zonele rurale cele mai afectate.
Tratarea pe termen lung a unor surse de apa poluata cu arsen este foarte dificila datorita eficientei limitate a metodelor de tratare conventionale, costurilor ridicate si complexitatea tehnologiilor avansate si a volumului mare de poluanti ce contin arsen.
In aceste zone, unde de obicei nu exista sistem de alimentare cu apa, tehnologiile de epurare a apei cu arsen adecvate sistemelor de alimentare nu sunt aplicabile.
Se depun eforturi pentru dezvoltarea unui sistem local de tratare al apei, dar acesta ridica probleme atat din punct de vedere tehnic, cat si operational.
Cum afecteaza arsenicul sanatatea omului?
Toxicitatea arsenului este un fenomen complex si in general este clasificat in acut si subacut. Otravirea acuta cu arsen necesita ingrijiri medicale imediate si apare de cele mai multe ori prin ingerarea de alimente sau bauturi contaminate.
Dupa consumul apelor contaminate cu arsen, acesta este adsorbit si transportat in corp prin sistemul sanguin.
Corpul uman elimina arsenul mai ales prin urina, insa cantitati mai mici pot fi eliminate si prin porii pielii, par, unghii si transpiratie. Cele mai mari concentratii de arsen se intalnesc in unghii si par, acestea fiind acumulate in timp.
Expunerea pe termen scurt (zile, saptamani) la un nivel foarte ridicat de arsen prezent in apa potabila poate duce la:
- dureri abdominale,
- varsaturi si diaree,
- crampe musculare sau slabiciuni si inrosirea pielii,
- eruptii pe piele,
- amorteli,
- furnicaturi sau senzatie de arsura sau durere la nivelul mainilor si picioarelor,
- ingrosarea pielii de pe palme sau talpile picioarelor,
- pierderea miscarii si a raspunsurilor senzoriale.
Pericolul asociat cu expunerea pe termen lung la actiunea arsenului este binecunoscut, stiindu-se ca cele mai uzuale probleme de sanatate care apar la populatie in aceste conditii sunt afectiuni ale pielii, ale organelor interne (cancer al vezicii, rinichilor si plamanilor), afectiuni cardiovasculare, respiratorii, diabet etc.
La nivel mondial sursele subterane de apa potabila sunt considerate ca fiind una dintre cele mai importante cauze responsabile de problemele de sanatate cronice legate de intoxicatia populatiei cu arsen.
Expunerea pe termen lung (luni, ani) poate provoca de asemenea: ingrosarea si modificarea culorii pielii, greata si diaree. Totodata scade numarul de celule sanguine, ritmul cardiac devine anormal si vasele de sange se distrug, dar pot apare si amorteli la nivelul mainilor si picioarelor.
Omul poate sa fie afectat prin multe forme:
- Prin sistemul respirator
- Prin sistemul circulator
- Piele
- Sistemul nervos
- Ficat, prostata, rinichi
- Sistemul imunitar
- Sistemul endocrin
- Procesele de dezvoltare, mai ales la copii.
S-au observat patru trepte ale otravirii in urma consumului apelor care au un continut ridicat de arsen, sau in urma consumului pe termen lung:
❶ Preclinic: pacientul nu arata niciun simptom dar arsenul poate fi detectat in urina sau in tesutul corpului;
❷ Clinic: diferite efecte pot fi observate pe piele. Pigmentarea pielii este cel mai obisnuit simptom, cel mai adesea fiind observat in palme. Se pot observa pete inchise pe piept, spate, membre si gingii. Se poate constata adeseori mirosul mainilor si al picioarelor. Un simptom mai serios este aparitia nodulilor subcutanati, de cele mai multe ori la talpi sau palme. Aceste simptome apar dupa 5-10 ani de expunere la arsen.
❸ Complicatii: simptomele clinice devin mai pronuntate si sunt afectate si organele interne, de exemplu: marirea ficatului, a rinichilor si a splinei;
❹ Malignitate: tumorile sau cancerul afecteaza pielea sau alte organe. Persoanele afectate pot dezvolta cancer de piele, cancer pulmonar sau cancer la vizica urinara.
Otravirea cu arsen, consumand apa potabila contaminata, poate face ca omul sa manifeste toate cele patru faze anterior prezentate.
Expunerea la arsen ca urmare a consumului de apa potabila contaminata cu arsen, a fost raportata ca o cauza a unei boli severe a vaselor de sange care conduce la cangrena, cunoscuta ca ― Boala piciorului negru.
