Cum protejam documentele in biblioteci

0
26

Daca va intrebati “Cum protejam documentele in biblioteci?”. De ce am decis sa scriu un articol despre acest subiect?

Conservarea documentelor in biblioteci

Intr-o epoca in care documentele electronice sunt in voga, nu trebuie date uitarii marile valori perene ce salasluiesc intre filele ingalbenite ale unor documente traditionale. De cum protejam documentele in biblioteci depinde viitorul acestor comori.

Cum protejam documentele in biblioteci

Mucegaiul, dusman nemilos

O problema stringenta cu care se confrunta bibliotecile este mucegaiul.

Umezeala, intunericul si slaba circulatie a aerului reprezinta conditii ideale pentru dezvoltarea mucegaiului. Sporii de fungi care devin mucegai sunt prezenti in aer si pe obiecte.

Caldura este un factor initiator, dar anumite mucegaiuri si bacterii se dezvoltasi la temperaturi scazute.

Mucegaiul poate pata, distruge si slabi rezistenta hirtiei si materialului fotografic. Panza, pielea, velumul si anumiti adezivi sunt de asemenea afectati de mucegai.

Mucegaiul poate fi controlat pentru a vedea daca este activ sau inactiv. In general, mucegaiul activ este umed, lipicios si pateaza daca este atins.

Tipuri de mucegai

Mucegaiul inactiv este uscat si prafos si poate fi indepartat prin periere cu o perie moale

Din ce in ce mai multe biblioteci si arhive cunosc efectele pe care le poate produce mucegaiul pe carti si documente.

Cand ai de-a face cu o astfel de invazie trebuie sa cunosti si sa intelegi cauzele care au dus la dezvoltarea acestor mucegaiuri.

Mucegaiurile constituie un grup larg, diversificat, care poseda caracteristici comune cu plantele si animalele inferioare. In mod traditional, ele sunt clasate in regnul vegetal si sunt lipsite de pigmenti clorofilieni, din aceasta cauza nerealizand fotosinteza.

Solutii Practice

Pentru prevenirea epidemiilor de mucegai sunt binevenite urmatoarele masuri de protectie:

mucegaiuri in biblioteca

  • Verificarea noilor colectii sau transe sa nu prezinte mucegai;
  • Mentinerea nivelului moderat de temperaturasi umiditate relativa (sub 20°C si 65% umiditatea relativa);
  • Ventilarea aerului;
  • Aspirarea regulata;
  • Evitarea depozitarii cartilor pe rafturi lipite de pereti exteriori. Datorita diferentelor de temperatura dintre interior si exterior, se poate instala fenomenul de igrasie. Permiteti aerului sacircule pentru ca umezeala din ziduri sa se evapore;
  • Inspectarea periodica a colectiilor pentru a detecta mucegaiul sau orice infestare inainte ca acesta sa devina o problema grava.

Clasificarile actuale plaseaza aceste microorganisme in grupul protistelor si in particular in clasa ciupercilor, tinand seama de complexitatea organizarii lor.

Ciupercile care se gasesc pe suprafata documentelor grafice apartin grupelor sistematice Ascomycetes, Deuteromycetes si foarte rar Basidiomycetes.

efectul mucegaiului in biblioteci

Contaminarea bibliotecilor

Principalele cauze care duc la aparitia contaminari si infestari in biblioteci sunt:

Prezenta, pe materialele depozitate, a sporilor de microorganisme si a oualor de insecte sau introducerea in mediu a acestora din urma, in stadiul de adult sau larva.

Materiale si mobilier de biblioteca usor degradabil.

Conditiile de mediu care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor si a insectelor.
Evenimente neprevazute: accidente, calamitati naturale.

Primul caz apare frecvent, deoarece praful foarte fin ce se depune pe rafturi contine particule chimice de origine sau natura diferita, oua de insecte, bacterii sau spori de ciuperci.

Procentul componentelor biologice variaza in functie de anotimp, de amplasarea bibliotecii, de activitatile desfasurate, de prezenta cartilor infestate in colectii.

O parte din aceste tipuri de spori mor, o alta parte raman in carti, dar in starea lor naturala sunt inofensivi pana cand factorii de mediu le permit dezvoltarea. Perioada lor de viata este foarte mare, ajungand chiar la 35 de ani!

Degradarea cartilor

Factorii de mediu care influenteaza procesele de biodegradare in biblioteci sunt umiditatea si temperaturile ridicate.

Cea mai mare parte a agentilor biologici care provoaca daune cartilor si rafturilor de lemn au cea mai intensa activitate metabolica intre 20 si 30°C, unii dintre acestia, insa, supravietuiesc si la temperaturi mai mari de 30°C si mult sub 0°C.

In cazul umiditatii relative a aerului, insectele manifesta diferite necesitati, unele traiesc exclusiv in medii umede, altele in medii uscate, iar microorganismele se dezvolta numai daca umiditatea relativa a aerului depaseste procentul de 60 – 65% si daca ramane la un nivel ridicat o perioada de timp necesara impregnarii cu apa a cartilor, element indispensabil sporilor pentru a germina.

Pentru a stabili daca intr-o biblioteca exista conditii optime pentru pastrarea cartilor se impune evaluarea componentelor microclimatice.

Microclimatul depozitelor

Microclimatul depozitelor este influentat de mai multi factori, printre care: pozitia geografica a bibliotecii, amplasarea depozitelor in cadrul bibliotecii, activitatile care se desfasoara in interiorul depozitelor.

In cadrul microclimatului depozitelor trebuie tinut seama de microclimatul din imediata apropiere a cartilor, deoarece elementele legaturii cartilor si hartia acestora se armonizeaza cu acesta in diferite etape.

Hartia se adapteaza la mediu si atinge acele cote de umiditate care permit microorganismelor sa se dezvolte atunci cand cantitatea de vapori de apa din aer este peste 55%.

carte deteliorata de umiditate

De aceea este necesara cunoasterea valorii umiditatii relative a aerului din depozite, sali de lectura si spatii de lucru si mentinerea acesteia in limite prestabilite pentru fiecare tip de document in parte.

Continutul de apa al materialelor componente ale cartilor se masoara cu instrumente higrometice speciale, dotate cu sonde care sunt introduse intre pagini sau legatura cartii.

Aceste metode de masurare nedistructiva furnizeaza informatii utile asupra unor situatii riscante care pot favoriza aparitia contaminarilor.

Toate materialele constituente ale cartilor, atat naturale, cat si sintetice, pot fi atacate de insecte si mai ales de microorganisme, cand in mediu sunt create conditii pentru dezvoltarea acestora.

In multe cazuri, componentele de baza sunt biorezistente, in timp ce aditivii nu sunt.

Dezvoltarea microorganismelor provoaca diverse degradari in functie de tipul de componente.

Daca ciupercile si bacteriile le degradeaza componentele de baza, au loc modificari mecanice ale structurii, iar daca se dezvolta consumand aditivii, au loc alterari ale caracteristicilor materialelor.

Temperatura ideala nu ar trebui sa depaseasca 18°C, iar umiditatea relativa 50%

cum distruge mucegaiul cartile

Temperatura ideala nu ar trebui sa depaseasca 18°C, iar umiditatea relativa 50%, cu cat temperatura si umiditatea relativa a aerului sunt mai ridicate, cu atat riscul de aparitie a mucegaiurilor este mai mare.

In cazul unei inundatii accidentale, toata atentia trebuie indreptata asupra cartilor ude, pentru a preintampina aparitia mucegaiului.

Odata aparut mucegaiul pe suprafata copertilor cartilor sau hartiei acestora, cartile afectate trebuie izolate de colectie, si supuse uscarii libere, urmata de curatarea uscata a suprafetelor afectate.

Temperatura ridicata si in special umiditatea incurajeaza activitatea insectelor, de aceea acestea trebuie controlate si mentinute in parametrii optimi pentru fiecare tip de document.

Daca este posibil, toate materialele care intra in biblioteca trebuie verificate de insecte si ciuperci. Odata ce a fost descoperita infestarea, trebuie sa se actioneze imediat prin izolarea documentelor respective de restul colectiei.

A preveni este mai eficient si mai ieftin decat a realiza tratamente de combatere a agentilor biologici din colectii, de aceea trebuie sa se intensifice activitatile de prezervare intr-o biblioteca.

Conservarea documentelor in biblioteci

O buna conservare a colectiilor se realizeaza prin asigurarea unor conditii de depozitare si manipulare optime care sa permita tinerea sub control a factorilor de risc.

factori externi: de natura fizica (temperatura, umiditatea, lumina, actiuni mecanice incorecte sau violente) sau biologica (insecte, microorganisme, micromamifere, pasari)

factori interni: de natura chimica (defecte de preparare si procese de oxidare a hartiei, aciditatea cernelurilor, adezivii).

depozitare carti in biblioteca

Se numesc factori de risc externi cei care nu au legatura cu natura documentului. Ei sunt in cea mai mare parte previzibili deoarece constituie o parte integranta a microclimatului de pastrare a documentelor.

Cei mai importanti sunt factorii de natura fizica (temperatura, umiditatea, lumina) si cei de natura chimica (poluarea).

Ce este umiditatea relativa si cum variaza cu temperatura?

Umiditatea relativa arata gradul de umezire a aerului la un moment dat si la o anumita temperatura.

Ea se calculeaza cu formula Ur =Uabs./Usat.x100. Este in stransa corelatie cu temperatura, valoarea sa scazand direct proportional cu cresterea temperaturii.

Este indicat a se asigura o umiditate relativa a aerului cuprinsa intre 50%-65%, pentru a preveni aparitia anumitor paraziti.

Efectele deteriorante ale factorilor de microclimat

Carenta de umiditate conduce la : descompunerea prin hidroliza, provocand deformarea de acizi ce slabesc agentul de incleiere, inmuierea adezivilor, aparitia conditiilor favorabile atacului biologic.

Umiditatea accelereaza procesele chimice si fotochimice ducand la modificarea culorii, fragilizarea materialelor.

Umiditatea crescuta are ca efect degradarea fotochimica si hidrolitica a pielii.

Combinarea oxigenului, a vaporilor de apa si a poluantilor din aer are un efect nociv. Un alt efect al umiditatii crescute este cel al aparitiei deteriorarilor fizice : deformari, desprinderea elementelor componente.

Umezeala crescuta increteste, cuteaza si conduce la putrezirea pergamentului si, de asemenea, inmoaie adezivii naturali, favorizeaza degradarea biologica ducand la aparitia mucegaiului.

biblioteca distrusa de umiditate

Umiditatea scazuta are urmatoarele efecte : deshidratarea obiectelor de natura organica, a pielii,conducand la cresterea rigiditatii , exfolieri, crapari, deformari si modificari ale formei obiectului.

Combaterea efectelor negative

Care sunt masurile ce trebuie luate pentru combaterea efectelor negative ale factorilor de microclimat?

Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie cuprinsa intre valorile 50-65%. In acest scop se va face controlul cu ajutorul unui aparat special.

In cazul in care umiditatea depaseste valoarea admisa de 65% , pentru reducerea ei se vor plasa in depozite dezumidificatoare corespunzatoare capacitiv, iar in cazul unei scaderi sub valoarea de 45%, se vor aduce in depozite umidificatoare de aer.

Pentru cunoasterea evolutiei celor doua valori, a temperaturii si umiditatii, in depozit trebuie sa existe un termo-higrometru.

Ventilatia indeparteaza pericolul crearii unui microclimat favorabil aparitiei mucegaiurilor. Cea mai eficienta forma de ventilatie se poate asigura cu ajutorul unei instalatii de aer conditionat prevazute cu filtre de carbon activ pentru aer.

In general, in lipsa unei astfel de instalatii, se vor aerisi zilnic depozitele pentru o perioada de doua ore, fiind preferabile ferestrele orientate spre curtile interioare sau catre strazile mai putin circulate.

Factorii biologici de deteriorare

Cum pot fi ei preveniti sau combatuti ?

Din categoria factorilor de risc externi, cei de natura biologica sunt insectele, microorganismele, micromamiferele si pasarile.

Atacul produs de fiintele vii reprezinta un adevarat flagel pentru colectiile de biblioteca si este determinat de practicarea unor masuri de conservare incorecte si incomplete.

Principalul factor de risc din categoria factorilor biologici sunt mucegaiurile al caror atac la nivelul structurii hartiei si pielii produc modificari ducand la slabirea, inmuierea si patarea acestora.

Aparitia acestora este determinata de pastrarea documentelor in spatii intunecate, neaerisite, cu exces de umiditate si temperatura.

Bacteriile se dezvolta in mediu umed, atacand atat documentele, cat si utilizatorii.

In vederea combaterii efectului daunator, se vor lua masuri de prevenire a excesului de umezeala, se vor indeparta colectiile afectate din raft, se vor folosi echipamente de lucru speciale: manusi de latex natural, masca pentru gura si nas.

Evaluarea starii de conservare a unei carti de patrimoniu se face analizand, rand pe rand, mai intai elementele exterioare si apoi corpul cartii.

Revenind la aspectul exterior, se vor observa starea cotorului, copertelor, transelor, muchiilor, existenta unor deteriorari de natura mecanica( lipsuri, rupturi, zgarieturi, arsuri etc) si a celor care tin de factorii de mediu (umezeala, mucegai, atacul insectelor, micromamiferelor).

restaurare carti in biblioteca

Conditii de depozitare a cartilor de patrimoniu

Pastrarea curateniei generale reprezinta o prima conditie. Controlul atent al rafturilor, identificarea celor afectate si inlocuirea lor imediata, fac parte dintr-o corecta administrare a patrimoniului.

La toate acestea se adauga desprafuirea zilnica a publicatiilor, identificarea celor deteriorate si restaurarea lor, tratarea in laboratoare speciale a celor infestate.

Rolul bibliotecarului este unul fundamental in aceste conditii, el fiind cel care evalueaza corect situatia din depozit, starea de conservare, elaborand rapoarte privind masurile de imbunatatire a conditiilor de depozitare si restaurare, acolo unde este cazul.

Voteaza si tu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.