In primul rand, lemnul bun pentru foc este lemnul uscat, cat mai uscat, indiferent de esenta sa. Lemnul ca si orice alt combustibil are o putere calorica, si puterea acestora este invers proportionala cu umiditatea lemnului (cantitatea de apa ce o contine).
Astfel, tehnic, un kg de lemn de esenta tare (foioase), cu umiditate 20% are aproximativ 4 kwh, cel de esenta moale (rasinoase) au ceva mai mult, undeva la 4.5 kwh.
Ciudat, nu?
Toata lumea credea ca lemnele de esenta moale sunt mai “slabe” ? Teoretic, sunt, caci cele de rasinoase au densitate mai mica, si astfel pentru a acoperi aceeasi greutate de combustibil, este nevoie fie de un focar mai mare, fie sa alimentam de 2 ori.
Acelasi lucru se intampla si cand folosim lemne verzi sau ude (umiditate 40-60%). Puterea calorica a acestora este de doar 2 kwh/kg (fata de 4 kwh/kg cat are lemnul uscat), ca urmare, vom fi nevoiti sa ardem o cantitate dubla de lemne fata de cele uscate.
Insa revenind la problema noastra, sunt comercianti care spun ca si lemnul verde/ud este bun pentru foc. Insa lucrurile nu stau chiar asa.
Un lemn cu umiditate ridicata, are o ardere mai slaba, nu va atinge temperaturi mari, caci cea mai mare parte din energia degajata de foc, este folosita pentru transformarea apei din stare lichida, in stare gazoasa.
Si cum cazanele sau sobele nu sunt in condensatie asemeni centralelor pe gaz, vaporii aceia vor fi eliberati in vazduh impreuna cu o cantitate mare de energie, energie ce putea incalzi casa dumneavostra pentru o anumita perioada de timp.
In plus, toti vaporii rezultati in urma arderii, vor condensa la un moment dat cand vor intalni o sursa rece (cos de fum neizolat, peretii reci ai sobei/cazanului, etc) si astfel intalnim si depunerile de “funingine” sau “gudron” si din cauza carora trebuie sa desfacem soba anual pentru curatare sau cazanele saptamanal.
Tona, metru ster sau cub?
Apoi, cumpararea lemnelor verzi sau ude, inseamna un pret mai ridicat.
Daca lemnul verde, la taiere, are 50% umiditate si noi il cumparam cu 300 ron/tona, inseamna ca 150 ron am platit doar pentru apa din lemn, iar restul 150 ron reprezinta intradevar lemnul cumparat.
Mai exista varianta cumpararii lemnului la metru ster sau metru cub, insa eu nu sunt de acord cu aceasta varianta, caci aceste unitati de masura nu sunt exacte.
Metrul ster, reprezinta un “cub” de 1m x 1m x 1m de lemne sparte sau intregi, cu tot cu golurile de aer dintre aceastea.
Metrul cub, reprezinta acelasi buc, insa lemnele sunt asezate perfect, fara goluri de aer (cum spunea un fost profesor, nici tantarul nu zboara printre ele).
Pe aceasta cale atrag atentia asupra acestor unitati, si a comerciantilor ce vor sa insele clientul.
Fagul, la o umiditate de 50%, are o densitate de 950 kg/mc
Cum metrul ster reprezinta 0.6 mc, inseamna ca acest metru ster de fag nu va cantari mai mult de 600 kg, la umiditate de 50%.
In situatia in care comerciantii il vand ca avand 850-900 kg (adica cat metrul cub, de aici si confuzia pe care vor sa o faca).
La o umiditate de 13%, fagul, are o densitate de doar 750 kg/mc. Iar matematic, metrul ster nu va avea mai mult de 450 kg.
Asa ca deschideti bine ochii si verificati preturile in mai multe locuri, tinand cont si de unitatea de masura.
Brichetele de rumegus?
Brichetele de rumegus sunt produse “eco” aparute relativ recent.
Acestea fata de lemne au cateva avantaje cum ar fi putere calorica mai mare (~5kwh/kg), umiditate mica, deci putine depuneri, usor de manevrat, depozitat si folosit.
Insa, spre deosebire de lemnul uscat, pretul de exploatare al acestora este cam dublu.
In functie de utilizator, brichetele pot fi sau nu rentabile caci acestea trebuiesc doar a fi depozitate, pe cand exista cazuri cand lemnele trebuiesc si taiate si sparte. Insa un lucru este cert si sunt total de acord, decat lemne verzi/ude, mai bine brichete de rumegus/paie/etc, asa facem economie.
Lemnul uscat arde mai repede?
O problema cu care multi se confrunta si motiv pentru care afirma ca lemnele sunt bune ceva mai ude, este timpul de ardere al lemnelor.
“Industria” sobelor in Romania este” la pamant”. Sobarii construiau si inca mai construiesc sobe la “ghici”.
Nu exista studii de specialitate sau unitati de invatamant care sa aprofundeze aceasta problema.
Astfel avem sobe jalnice, ce au temperatura fumului ce iese pe cos de ordinul sutelor de grade (maximul acceptat fiind undeva la 130°C).
Orificiile, canalele si dimensiunile sobelor sunt alese la intamplare si astfel randamentul acestor sobe este foarte mic. Astfel, avand orificii mai mari decat cele necesare, focul nostru va avea o intensitate mai mare, si multa caldura va iesi pe cos.
Sistemul convectiv are un randament scazut, si multe alte hibe.
Folosind lemne mai ude, focul va arde mai slab si ceva mai mult timp, insa cantitatea de caldura pierduta pe cos este aceeasi, doar compozitia difera (in loc de fum avem fum si vapori de apa).
