Culoarea, aceasta fermecatoare calitate a tuturor lucrurilor, constituie una din componentele importante ale echilibrului ambiantei din interiorul locuintei noastre.

Culoarea insufleteste, variaza luminile si umbrele, diversifica nuantele, formele si contururile, punand la indemana celui care o foloseste cu indemanare o paleta bogata in mijloace de expresie.

Lumea CULORILOR

Radiatiile de lumina de diverse frecvente si lungimi de unda pe care le reflecta corpurile, sau pe care le emite o sursa luminoasa, creeaza pe retina ochiului o impresie specifica al carui rezultat este senzatia de culoare.

Ochiul omenesc are calitatea de a distinge o varietate foarte mare de culori (tente) mai mult sau mai putin pure si care au o anumita luminozitate (stralucire).

Tenta culorii este determinata de lungimea de unda si nepermite sa distingem o culoare de alta. In gama spectrala distingem un numar de culori care, prin tranzitii gradate, trec in alte culori.

Puritatea (saturatia) este proprietatea culorii de a fi mai concentrata (mai saturata) sau mai diluata. Culorile spectrale, neamestecate cu alta culoare, se numesc pure sau saturate si au gradul de puritate egal cu unitatea.

Cu pensula, o vopsea de o anumita culoare poate fi subtiata sau poate fi amestecata cu culoarea alba, reducand astfel saturatia culorii respective.

Luminozitatea (stralucirea) culorii este proprietatea acesteia de a fi mai mult sau mai putin vie.

In cazul cand sursa luminoasa care impresioneaza ochiul se indeparteaza, atunci tenta obiectului respectiv ramane aceeasi insa obiectul devine mai intunecat, impresia de stralucire scade in aceeasi masura. Daca o culoare este in acelasi timp saturata si luminoasa se spune ca avem o culoare vie; daca este mai putin saturata dar luminoasa se numeste pala; daca este saturata dar mai putin luminoasa, culoarea devine adanca, iar daca nu este nici luminoasa nici saturata se spune in limbaj coloristic ca avem o culoare moarta.

Cu toata varietatea gamei coloristice, toate culorile se pot obtine din combinarea celor trei culori de baza: rosu, albastru si galben.

Amestecand doua cate doua aceste culori de baza obtinem culorile derivate:

  • galben+rosu=portocaliu
  • rosu+albastru=violet
  • galben+albastru=verde

Combinand mai departe aceste culori derivate vom obtine o alta serie diferita de culori:

  • portocaliu+violet=maro roscat (cafeniu)
  • violet+verde=gri-bleu
  • verde+portocaliu=ocru

Combinatiile acestora se pot continua, largindu-se mereu gama culorilor cu noi culori.

Bineinteles ca intre aceste culori exista o serie intreaga de trepte intermediare, culori de trecere pe care in vorbirea curenta le vom numi nuante. Astfel, din combinarea culorilor galben si albastru nu rezulta numai culoarea verde ci nenumarate nuante intermediare de la verde-galbui pana la verde-albastrui.

De asemenea, fiecare culoare poate varia in luminozitate (intensitate) apropiindu-se intr-o extrema de alb iar in cealalta de negru, creand asa-numitele tonuri.

O culoare poate avea diferentieri de tonalitate, incepand de la deschis, senin pana la inchis, grav, sumbru chiar.

Efectul culorilor asupra proceselor psihice

Efectul culorilor asupra proceselor psihice umane poate fi foarte mare si s-a dovedit prin metode de cercetare stiintifica.

De exemplu, un mediu inconjurator prea monoton si rece, din punct de vedere coloristic, produce la copii o crestere a tensiunii nervoase, o stare de iritare permanenta, pe cand alegerea cu discernamant a culorilor echilibreaza comportamentul acestora.

Cunoasterea caracteristicilor emotionale ale culorilor ne va permite sa realizam in locuinta noastra aranjamente coloristice placute ochiului si care contribuie la crearea unor stari sufletesti pozitive.

Culoarea Caracteristici emotionale Utilizari recomandabile
Galben Culoare invioratoare, optimista. Predispune la comunicativitate. Privita mult timp oboseste (in tonuri palide este suportabila) Incaperi orientate spre nord, cu luminozitate redusa.
Portocaliu Culoare mai activa decat galbenul. Impresie de sanatate si optimism. In suprafete mari pare dulceaga si usor iritanta. Suprafetele mici in incaperile pentru copii. O camera lunga si ingusta poate fi senzorial scurtata colorand peretii din capete in portocaliu.
Rosu Culoare vie, excitanta, dinamica. Invita la actiune. Poate fi folosita in vestibuluri sau in camere cu accente de inviorare.
Verde Culoare odihnitoare care exprima liniste, siguranta, introspectie. Este indicata in suprafete mari fiind usor suportata in tonuri deschise usor albastrui. In tonuri tari se foloseste in tapiterie, alaturi de specii lemnoase deschise.
Albastru Indeamna la calm si reverie. Predispune la concentrare si liniste interioara. Se foloseste la suprafete mari ale camerelor insa in tonalitati foarte deschise.
Violet Culoare distanta, grava, solemna. Se poate utiliza in suprafete mici si cu un colorit curat, pur - contrasteaza agreabil cu ocru, galben si galben-verzui.
Alb Este obositor prin stralucirea ce o prezinta datorita capacitatii de reflectare totala a luminii. In general este folosit in suprafete si volume mai mici.
Gri Capata interes mai ales in prezenta celorlalte culori, ale caror efecte le slabeste. Poate fi folosita in suprafete dominante combinata cu alte culori. Gri-verzui, gri-albastrui sau gri-galben poate fi culoarea peretilor, a tapiseriei, a covoarelor.
Negru Impresie de adancime, plinatate si greutate. Ca si albul exalta prin contrast celelalte culori. Alaturi de un mobilier negru o tapiserie colorata e pusa in valoare in mod placut.

In functie de orientarea incaperilor se pot face urmatoarele recomandari pentru culorile de baza ale unei incaperi:

Pentru incaperile orientate spre nord:

  • in camerele de zi: galben pai, alb cu accente rosii, orange, galben;
  • in dormitor: roz, alb, auriu;
  • in bucatarie:  galben deschis, alb, crem.

Pentru incaperile orientate spre est: culori pastelate, bleu, culoarea oului de rata, crem.

Pentru incaperile orientate spre vest: nuante de gri, rosu, galben inchis, albastru cu accente aurii.

Pentru incaperile orientate spre sud: alb, gri, bleu, verde pal, roz.

Culorile reci (albastru, albastru-verzui, albastru-indigo, verde inchis, purpuriu, gri) sunt indicate pentru incaperi in care se efectueaza o munca mai intensa si mai monotona, iar culorile calde (rosu, galben deschis, cafeniu deschis) pentru locurile de odihna sau de luat masa.

In general, trebuie sa se tina seama ca monotonia coloristica oboseste si anuleaza caracterul personal al unei incaperi, iar varietatea excesiva distruge unitatea interiorului.

In camerele de dimensiuni reduse, destinate locuirii permanente, trebuie sa se evite culoarea rosie (produce neliniste), culoarea verde tare (care da pielii un aspect bolnavicios), culoarea galben intens (care poate da reactii maladive), excesul de alb (care provoaca contractarea irisului si chiar dureri de cap).

Nu vom gresi niciodata daca, pentru zugravirea peretilor, vom alege culori calde (crem, roz pal, galben, culoarea piersicii, culoarea oului de rata), iar tapiteria si covoarele le vom alege in culori contrastante, in masura in care nu se abuzeaza de ele.

Armonizarea culorilor

O armonie coloristica echilibrata poate fi:

  • policroma (cu combinatii de mai multe culori);
  • monocroma (cu combinatii de nuante diferite ale aceleiasi culori).

De obicei se folosesc minimum 3 culori: culoarea mobilierului, culoarea tapiteriei si culoarea accentelor decorative. Practic nu se poate crea un ansamblu numai din doua culori, mai exista cel putin inca o culoare de care de obicei nu se tine seama – a peretilor, a pardoselei, a plafonului.

In concluzie, doua culori cer o a treia, chiar daca aceasta nu este decat fondul pe care ele se detaseaza.

Pentru a realiza o armonie cromatica trebuie sa se asocieze o culoare rece cu una calda.

Accentuarea formei prin culoare

Culoarea privita singura are o anumita valoare. Alaturarea a doua culori face ca fiecare dintre ele sa fie apreciata in raport cu cealalta.

Sa presupunem ca avem o mare suprafata pe care vrem sa o decoram din punct de vedere coloristic.

Unele contraste se pot provoca sau evita, dupa caz.

Rozul poate sa apara murdar alaturi de alb sau sa straluceasca alaturi de negru. Acelasi gri pe un fond alb pare mai intunecat decat pe un fond negru.

Culorile vii si culorile intunecate se distribuie mai usor intr-un sens orizontal (sol, pat, canapea) decat intr-unul vertical.

Culorile si materialul pe care se aplica

Aceeasi culoare capata aspecte diferite in functie de materialul pe care se aplica. Astfel, o culoare aplicata pe hartie este neta, compacta; pe o tesatura de bumbac – indecisa, estompata; pe matase – lucitoare; pe catifea – mata, intensa, etc.

Pentru a cunoaste adevaratul efect al unei culori in raport cu ansamblul este recomandabil ca alegerea culorilor sa nu se faca dupa esantioane mici, ci dupa suprafete mai mari.

De asemenea, trebuie sa se tina seama ca o culoare, oricat de frumoasa ar fi, poate fi obositoare, daca este folosita pe o suprafata mare.

Fiecare obiect are caracteristici proprii care se pot modifica insa prin culoare. O cuvertura bleu pe un pat se asociaza cu notiunea de odihna. O cuvertura rosie pe un pat se asociaza cu notiunea de decor.

Culoarea in raport cu volumul

Cu ajutorul culorilor, volumul unei incaperi se poate transforma vizual, obtinandu-se efecte de inaltare, de apropiere sau de indepartare a peretilor.

O armonie de culori dulci, pastelate poate compensa volumele rigide.

Influenta luminii asupra culorilor

Culoarea depinde de lumina pe care o primeste si se schimba in raport cu intensitatea acesteia.

Se spune frecvent ca lumina naturala este o lumina alba. De fapt, o lumina perfecta alba nu exista. Ea difera in timpul zilei, este mai rosie la pranz si seara, si mai albastra dimineata. Lumina difera si in functie de anotimp (este mai rosie vara, mai albastra iarna).

Corectarea defectelor constructive prin folosirea culorilor

Pentru a remedia unele defecte de ordin constructiv ale incaperilor apartamentului sau locuintei noastre putem recurge la unele corectii de ordin vizual folosind in mod corespunzator culoarea. Astfel in cazul in care:

Camera este prea mica:

  • se zugravesc peretii in culori deschise, calde, intr-o singura nuanta, fara motive florale sau geometrice;
  • se vopsesc usile in aceeasi nuanta cu peretii;
  • se plaseaza intr-un loc convenabil o oglinda mare care va dubla, ca impresie, dimensiunile camerei.

Camera este prea inalta:

  • se zugraveste plafonul cu o tenta de culoare mai inchisa, sau se acopera podeaua cu un covor de culoare inchisa;
  • se evita tapetele sau perdelele in dungi verticale.

Camera este prea joasa:

  • se zugravesc peretii in culori luminoase si deschise;
  • se acopera podeaua cu covoare in tonuri calde si clare;
  • se adopta mobilierul de culoare deschisa.

Camera este prea lunga:

  • in cazul in care este necesar ca peretii de capat sa para mai apropiati acestia se zugravesc in culori inchise (verde inchis, albastru, orange, rosu, bej, etc.);
  • in cazul in care este necesar ca peretii sa para mai departati, este necesar ca acestia sa fie zugraviti in culori deschise si reci (alb, bleu deschis, verde deschis).
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here