Tablourile, figurative sau de alt gen, intregesc decoratia unui apartament, ii dau viata si accentueaza stilul interiorului, atunci cand sunt bine alese si de calitate. Intr-adevar, aceste elemente decorative care nu sunt indispensabile nu pot fi acceptate daca sunt de valoare discutabila, mediocre sau de prost gust.

In cazul in care nu avem posibilitatea sa achizitionam opere cu oarecare valoare artistica, este preferabil sa le inlocuim cu elemente murale, cu grafica simpla, moderna, unde jocul de culori sau de linii sa reprezinte accente decorative placute.

In lipsa unor tablouri de calitate putem sa recurgem la desene sau fotografii artistice incadrate in rame plate, neutre.

Este stiut ca un perete de suprafata mare, gol, da nastere unei senzatii de dezechilibru, de lipsa de armonie si ca prezenta tablourilor repartizeaza sau concentreaza atentia in diverse puncte ale incaperii.

Alegerea si dispunerea tablourilor sau a gravurilor permit corectarea unor greseli decorative de ansamblu, iar culorile lor dominante confera o valoare in plus culorilor peretilor si draperiilor.

Tablourile pot fi lucrate in ulei, pe panza sau pe lemn si pot fi realizate sub forma de gravuri, acvaforte, acuarele sau guase.

Prin modul de asezare al tablourilor se urmareste o echilibrare a decoratieigenerale in stransa legatura cu sursele de lumina artificiala si naturala.

Se evita asezarea tablourilor pe acelasi perete cu fereastra, acestea neputand fi puse in valoare in timpul zilei. Nici asezarea in fata ferestrei nu este recomandabila deoarece se produc reflexe luminoase, suparatoare.

Daca lumina vine dintr-o parte, apar vizibile toate inegalitatile suportului sau urmele pensulelor.

O lumina buna se obtine sub un unghi de 45 grade, ceea ce este foarte greu de realizat, majoritatea tablourilor fiind luminate din fata si lateral.

Sursa de lumina trebuie sa urmareasca, in masura in care este posibil, directia de iluminare a modelului.

Tablourile acoperite cu sticla nu se lumineaza niciodata din fata din cauza reflexelor prea puternice care se creeaza; cele de mare valoare se lumineaza prin spoturi sau reflectoare fixate deasupra sau in fata tabloului.

Incadrarea unui tablou

Alegerea ramei se face in raport cu natura tabloului, maniera in care este executat si subiectul tratat:

  • cele reprezentand subiecte unice (portrete, vase de flori, natura moarta) cer o rama groasa si permanenta. Daca tabloul este realizat in culori delicate, pastelate, se accepta o rama mai subtire;
  • peisajele, marinele, picturile abstracte, cu motive multiple, cer in mod special, o rama ingusta, plata, neutra;
  • acuarelele solicita o margine mai lata si mai luminoasa;
  • tablourile in ulei (in afara de cele foarte mici)nu au nevoie de un spatiu intre marginile panzei si bagheta ancadramentului.

Picturile in ulei se incadreaza direct fara un geam protector, deoarece se pot curata usor iar lumina si praful le teterioreaza mai greu.

Din contra, acuarelele, pastelurile, gravurile trebuie protejate sub sticla, curatarea lor nefiind posibila.

Amplasarea tablourilor

Prea multe tablouri intr-o incapere nu pot fi puse bine in valoare. Este de preferat un numar redus, de dimensiuni nu prea mari si amplasate in asa fel incat sa creeze relatii agreabile intre ele, intre piesele care le inconjoara si ansamblul peretilor incaperii.

Tablourile se amplaseaza pe orizontala sau pe verticala, in raport cu dimensiunile peretelui, cu caracteristicile si volumul mobilelor sau obiectelor decorative alaturate.

O pictura nu se mai fixeaza in centrul unui perete, simetric fata de piesa deasupra careia este asezata. Regula echilibrului armonic cere ca treimea inferioara a tabloului sa coincida cu distanta de la pardoseala la nivelul ochilor.

Este de preferat ca tablourile in ulei sa fie amplasate singure pe un perete mai liber. Tablourile executate in alte tehnici, cum sunt acuarelele, desenele in tus, carbune, etc., pot fi grupate, daca trateaza teme apropiate.

Intretinerea tablourilor

Pentru reimprospatarea culorilor innegrite de vreme ale tablourilor in ulei, acestea se sterg cu atentie de praf cu o carpa moale, se aseaza pe o masa plata si se curata cu ajutorul unui cartof taiat in doua.

Panza se freaca usor cu miscari circulare, incepand metodic dintr-un colt si continuand pe toata intinderea tabloului, felia de cartof schimbandu-se imediat ce se murdareste; operatia se continua pana cand cartoful nu se mai murdareste. Apoi, cu o panza fina, putin umezita, se sterg urmele de suc de cartof, care ar putea ramane dupa uscare pe panza. Daca tabloul este foarte murdar, se poate sterge (executand tot miscari circulare) cu o carpa umeda, sapunita si bine stoarsa ca sa nu patrunda umezeala in panza.

Astfel curatat, tabloul isi recapata culorile si stralucirea initiala. Tablourile deteriorate grav cer o restaurare facuta de un specialist, operatiile respective comportand o manopera de mare finete.

curatarea tablou cu miez paineAcuarelele, gravurile si desenele in penita se curata frecandu-le foarte usor cu miez de paine, dupa care se sterg usor cu o carpa foarte curata.

Ramele din lemn de stejar se curata cu lapte dulce si, dupa ce s-au uscat, se lustruiesc cu o carpa moale. Pentru ramele din lemn vopsit se utilizeaza apa de tarate. Ulterior se pot cerui si lustrui.

Ramele vopsite cu bronz ale tablourilor se pot curata cu o solutie de zer de lapte (50 g) si un albus de ou, dupa ce au fost sterse in prealabil cu o bucata de postav inmuiata in terebentina. Se bate albusul si se adauga zerul amestecand continuu. Cu aceasta solutie se sterg ramele si apoi se usuca cu o carpa moale.

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here